Glera: soiul de struguri care stă la baza Prosecco

Glera e soiul de struguri din care se face Prosecco. Pielița verde-gălbuie, aciditate naturală plăcută, profil aromatic delicat. Dar Glera și Prosecco nu sunt sinonime: unul desemnează strugurele, celălalt un vin cu origine protejată și reguli de producție.

Ce este soiul Glera

Glera e soiul alb italian cu aciditate fină care stă la baza tuturor vinurilor Prosecco. Minimum 85% din blend.

Cultivat în principal în Veneto și Friuli-Venezia Giulia. Într-un Prosecco DOC clasic, Glera trebuie să fie minimum 85% din blend. Restul: Verdiso, Bianchetta Trevigiana, Perera, Glera Lungă, Chardonnay, Pinot Bianco, Pinot Grigio sau Pinot Nero (pentru varianta albă). Caracterul vinului rămâne construit în jurul Glerei.

De ce soiul nu se mai numește „Prosecco”

Din 2009, soiul se cheamă Glera. „Prosecco” desemnează exclusiv vinul cu origine protejată.

Înainte de 2009, aceeași plantă era denumită „Prosecco” atât ca soi, cât și ca vin. Când sistemul european a protejat denominația, soiul a primit oficial numele Glera prin modificarea din 2009 a catalogului național italian al soiurilor. Un producător nu poate planta Glera oriunde și să numească vinul Prosecco. Originea geografică e obligatorie.

Unde crește Glera și care sunt originile principale

Glera este cultivat în principal în nord-estul Italiei. Originile Prosecco includ DOC și două denumiri DOCG. Situl UNESCO privește peisajul Conegliano Valdobbiadene, fără să includă automat toate originile DOCG sau Asolo.

• Prosecco DOC: zonă cea mai întinsă, câmpie și dealuri joase, stiluri accesibile

• Conegliano Valdobbiadene Prosecco Superiore DOCG: denumire colinară istorică, în regiunea în care se află situl UNESCO înscris în 2019.

• Asolo Superiore DOCG: a doua denumire DOCG, mai la vest în Veneto, condiții colinare similare

Altitudinea, expunerea și drenajul solului influențează maturarea. Același soi poate oferi vinuri cu expresii complet diferite. De aceea există Rive și Cartizze: origini care precizează exact de unde vin strugurii.

Ce arome dă soiul Glera în pahar

Măr verde, pară, piersică albă, citrice, flori albe. Prospețime și finețe sunt caracteristicile definitorii.

În funcție de origine, an, stil și producător, Glera poate sugera măr verde sau galben, pară, citrice, piersică albă și flori albe. Zahărul rezidual influențează cât de sec sau de fructat pare vinul. Diferențele între stiluri (Brut vs Extra Dry vs Dry): ghidul DOC vs DOCG vs Cartizze.

Nu orice vin din Glera e Prosecco

Glera e materia primă. Prosecco e un vin cu origine controlată. Fără geografie, nu e Prosecco.

Un vin din Glera produs în afara arealului autorizat nu poate purta legal numele Prosecco. De aceea DOC, DOCG, Rive și Cartizze nu sunt marketing: comunică o origine din ce în ce mai precisă.

Cum se produce vinul din Glera

Pentru Prosecco spumante predomină metoda Martinotti Charmat, cu a doua fermentare în cuvă. Există și stiluri refermentate în sticlă.

Strugurii de Glera sunt presați, vinul de bază fermentează a doua oară în autoclave (cuve inox). Bulele se formează în cuvă, nu în sticlă. Asta păstrează aromele primare: prospețime, floral, fruct. Există și varianta Col Fondo / Sui Lieviti: refermentare în sticlă fără degorjare, vin tulbure, mai complex autolitic. Exemplu: Al Bao Novantatre Brut Nature Sui Lieviti de la Al Bao.

Glera în Prosecco DOC Rosé

Prosecco Rosé DOC combină 85-90% Glera cu 10-15% Pinot Nero vinificat în roșu. Pinot Nero adaugă nuanța roz și note de fructe roșii, Glera aduce prospețimea.

Comenzi DOCG angro

Comenzi B2B / Angro

Prosecco din Glera, cu origini DOC sau DOCG, inclusiv subzona Cartizze din Conegliano Valdobbiadene DOCG. Solicită oferta pentru comenzi B2B.

Tel: +40 740 033 895 | Email: viasecco@gmail.com | dev.veribo.ro/viasecco/b2b/

Întrebări frecvente

I: De ce soiul s-a numit Prosecco și acum se cheamă Glera?

Înainte de 2009, aceeași plantă era denumită Prosecco ca soi. Când UE a protejat denominația Prosecco ca vin cu origine geografică, soiul a primit oficial numele Glera prin modificarea din 2009 a catalogului național italian al soiurilor.

I: Câtă Glera trebuie să conțină un Prosecco?

Minimum 85% Glera într-un Prosecco DOC alb. Prosecco DOC Rosé: Glera 85-90% + Pinot Nero 10-15%.

I: Poate fi produs Prosecco din alte soiuri decât Glera?

Glera rămâne soiul principal obligatoriu: minimum 85%. Fără Glera ca bază, vinul nu poate purta denumirea Prosecco.

I: Ce diferență de gust dă Glera față de Chardonnay sau Pinot Noir?

Glera poate da note de măr, pară, citrice și flori albe. Chardonnay și Pinot Noir pot avea profiluri diferite, dar gustul final depinde și de origine, maturare și vinificare. Nu există o ierarhie universală de complexitate între soiuri.

Surse: Regulamentul Consorzio Prosecco DOC. Catalogul național italian al soiurilor, modificat în 2009 pentru denumirea Glera.